sâmbătă, 28 martie 2020

Sistemul secret de arbitraj care afectează comunitatea românească

BRUSSELS - Eugen David este un fermier mic care locuiește în Roșia Montana, România, 
în ultimii 20 de ani. El a auzit că o companie minieră venea la începutul anilor 2000 
cu un proiect care avea să relocheze 2.000 de oameni, să demoleze patru vârfuri 
montane și să creeze un bazin de deșeuri de apă cu lacuri  de cianură.

David nu a vrut să fie reinstalat și conduce acum o asociație locală care se opune 
activității miniere din zonă. Protestele împotriva proiectului de mină au continuat 
mai mult de 15 ani și au dus la cele mai mari manifestații din România de la sfârșitul
 anilor 1980.

În cele din urmă, instanțele române au declarat că autorizațiile miniere date au fost 
obținute în mod ilegal, iar parlamentul a etichetat zona montană a Roșiei Montane un 
sit de patrimoniu istoric pentru protejarea zonei.
 
Protestul contra minelor de aur din România Canada: FILE -Un bărbat care ține un 
banner pe care scrie „Opriți asediul Roșiei Montane” strigă în timpul unui protest 
din București, România, în această duminică, 22 septembrie 2013, foto cu fișier.

Compania mamă a proiectului Gabriel Resources a decis să dea în judecată statul 
român la un așa-numit ISDS, o instanță de soluționare a litigiilor pentru 
investitori. Prima audiere a avut loc în septembrie.

David a spus că a fost șocat să afle despre ISDS.

„Am urmat toate procedurile legale și am arătat că, în conformitate cu statul 
de drept, proiectul Gabriel Resources a fost ilegal. Acum au găsit un spate, 
curtea de arbitraj; dar, proiectul Rosia Montana ar trebui să fie mort și îngropat 
până acum. "

Proceduri controversate

ISDS este o măsură controversată prin care investitorii străini pot acționa în 
judecată un stat într-un arbitru secret pentru că „le-a deteriorat” profiturile 
dacă statul a încălcat un acord comercial sau dreptul internațional. Criticii spun că ISDS nu este transparent, că dă mai multe drepturi corporațiilor și încalcă drepturile omului. Proponenții spun că protejează investitorii.

Gabriel Resources, o companie cu sediul în Canada, acționează în judecată printr-un
 acord comercial bilateral dintre România și Canada cu prevederi pentru decontările ISDS.

Alfred de Zayas a investigat ISDS ca expert independent pentru Comisia pentru 
Drepturile Omului din U.N. El spune că soluționarea litigiilor private a fost 
pusă în discuție legislația adoptată în mod democratic a statelor suverane.

„Investitorul are multă protecție. Ceea ce este cel mai normal să vă așteptați 
este că, dacă mergeți într-o țară pentru a face bani, să vă supuneți instanțelor 
din țara respectivă. Vor să aibă propria lor instanță și acesta este un atac 
frontal asupra conceptului de stat al dreptului. "

Centrul de Drept Internațional de Mediu din Washington urmărește cazul pentru a 
oferi asistență juridică organizațiilor locale ale Rosiei Montana, încercând să 
audă vocea comunităților la tribunal. Până în prezent, nu li s-a acordat acces 
la niciun document al procesului.

Între timp, Uniunea Europeană negociază două tranzacții comerciale de mare 
anvergură care au dus la proteste în masă în mai multe țări europene luna trecută. 
Acordurile în cauză sunt Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții 
sau TTIP, care a fost în faza de discuții încă din 2013 și pe care negociatorii 
UE și SUA sunt concentrați în această săptămână la New York și Acordul economic 
și comercial complet sau CETA File
 
 
Mii de persoane se manifestă împotriva Parteneriatului transatlantic pentru 
comerț și investiții (TTIP) și Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) 
UE-Canada în centrul Bruxelles-ului, Belgia, 20 septembrie 2016.

UE și Canada discută despre CETA de șapte ani. Joi, s-a scurs proiectul final 
al acordului CETA și un capitol care acoperă un sistem de instanțe de investiții 
sau ICS a fost imediat opus de organizațiile societății civile. Proiectul final al 
acordului CETA va fi semnat la sfârșitul acestei luni.

Un nou sistem de dispute?

Comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a declarat anul trecut că 
sistemul instanțelor de investiții va înlocui ISDS și l-a numit „un sistem 
modernizat de instanțe de investiții, supus principiilor democratice și 
controlului public.”

Lora Verheecke este o campanie la Corporate Europe Observatory, un grup 
care cercetează influența lobby-urilor corporative în elaborarea politicilor 
europene. Ea spune că nu există nicio diferență între ISDS și ICS, deoarece 
rămâne un sistem unidirecțional.

Ea spune că ICS acordă corporațiilor drepturi și nici o obligație și că 
acestea au totuși dreptul de a fi despăgubite pentru deciziile democratice 
care pot duce la profituri pierdute în viitor.

"Există unele schimbări, deoarece există un mecanism de apel și există o 
formulare care este menită să fie liniștitoare, cum ar fi dreptul de a 
reglementa, dar, statele trebuie să demonstreze încă că reglementările erau 
necesare și că obiectivele erau legitime."

Nu se știe cât va dura cazul dintre România și Gabriel Resources, dar 
majoritatea cazurilor ISDS durează câțiva ani.

David spune că el și comunitatea Roșiei Montane sunt hotărâți să lupte 
pentru ca cererile lor să fie ascultate și respectate.

Article in English
https://www.voanews.com/europe/secret-arbitration-system-affecting-romanian-community



Gabriel Resources din Canada (TSX: GBU) acționează în judecată pentru România 
pentru 4,4 miliarde de dolari pentru presupusele pierderi din cauza proiectului 
său de aur și argint Rosia Montana, care a fost demodat, pe care guvernul acelei 
țări a refuzat să îl aprobe în urma unor proteste neobosite.

Minerul din Londra, Anglia, a declarat că procesul va fi depus vineri la 
Tribunalul Băncii Mondiale. În cerere, Gabriel Resources va susține că 
România a încălcat mai multe prevederi ale tratatului de investiții în cererea 
sa la Centrul Internațional de Soluționare a Controverselor de Investiții a băncii.

Compania va înregistra reclamația vineri cu brațul de decontare internațional 
al Băncii Mondiale de la New York.
  
Deci un tribunal din New York decide cu intr-o sesiune cu usile inchise ca cetatenii 
romani  sa plateasca unei companii private americane 4.4 bilioane de dolari pentru ca citva 
aavocati si excroci sa faca bani pe seama statului Roman si a platitorilor de 
taxe din Romania. Si asta pentru ca o companie straina a venit sa exploateze aurul din 
subsolul Romaniei.
 
Investitorii de la Stock Exchange au reacționat pozitiv la știri, iar stocul a 
crescut cu peste 7% la 3 centi canadieni la 12:32 PM ET. De când s-a oprit 
proiectul, cu toate acestea, acțiunile companiei și-au pierdut aproape 63% 
din valoare.

După ce a cheltuit aproximativ 15 ani și 700 de milioane de dolari încercând 
să-și construiască mina sa de 2 miliarde de dolari Rosia Montana din România, 
compania listată la Toronto a încuiat coarnele cu guvernul țării europene, 
care a cedat presiunilor ecologiștilor să oprească proiectul din cauza 
îngrijorărilor de peste utilizarea cianurii în procesul de extracție.

Opozanții proiectului au mai susținut că Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), 
deținută în majoritate de Gabriel Resources, a făcut parte din spălare de bani 
și evaziune fiscală.

Guvernul țării și-a retras oficial sprijinul pentru proiect în 2014, după 
revocarea unui proiect de lege care ar fi permis mina să meargă înainte.

Gabriel a încercat să ajungă la o „soluție amiabilă” cu națiunea central-europeană, 
dar lipsa de răspunsuri a împins-o să caute arbitraj internațional.

Operațiunea open pit ar fi fost cea mai mare mină de aur din Europa și, 
potrivit companiei, ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia 
României.

Cererea de daune de 4,4 miliarde de dolari reprezintă mai mult de 2% din prognoza 
produsului intern brut al națiunii cu puțin sub 200 de miliarde de dolari în  
anul 2018.

Bucureștiul avea până la începutul anului 2019 să răspundă procesului. Curtea va 
auzi argumente în septembrie anul viitor. 


Link
https://www.mining.com/canadas-gabriel-resources-sues-romania-4-4bn-halted-mine/
https://www.wgharb.com/tcas-gold-standard-course-in-commercial-arbitration/
 

July 10 2018

Președintele Gabriel Resources și CEO Jonathan Henry părăsesc compania

Gabriel Resources (TSX-V: GBU), minerul care a dat în judecată România pentru 
4,4 miliarde de dolari presupuse pierderi legate de proiectul său de aur și 
argint de la Rosia Montana, a declarat marți, cel mai înalt executiv al său, 
Jonathan Henry, părăsea compania pentru a „urmări alte oportunități. .“

În timp ce Henry și-a dat demisia din funcția de președinte, director executiv 
și director, va continua să funcționeze ca consultant, a declarat Gabriel Resources 
în declarație.

Președintele neexecutiv al consiliului de administrație, Keith Hulley, va prelua 
funcția de director general interimar până la găsirea unui înlocuitor permanent, 
a spus compania.

    Gabriel continuă să solicite 4,4 miliarde de dolari în compensare pentru 
presupusele pierderi legate de proiectul său de aur și argint Rosia Montana, 
pe care România a refuzat să îl aprobe în urma unor proteste neobosite. 
 Întrucât Gabriel este implicat în principal în urmărirea cererilor sale de 
arbitraj împotriva României, Henry i-a spus lui Gabriel Resources că ar dori 
să-și aplice cunoștințele și experiența pe alte interese și provocări, se 
arată în comunicat.

Procesul minerului împotriva României a suferit o revenire nouă luna trecută, 
în timp ce țara le-a spus arbitrilor internaționali că nu au dreptul să audieze 
afirmația lui Gabriel. Înainte de aceasta, compania a spus că se aștepta ca 
audierea pe fondul procesului său, depusă anul trecut la tribunalul Băncii 
Mondiale, să aibă loc în decembrie 2019.

Link
https://www.mining.com/gabriel-resources-president-ceo-jonathan-henry-leaves-company/
 
https://www.mining.com/web/gabriel-files-international-arbitration-romania/
 
 
Spalare de bani
 
Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), o companie minieră românească majoritară 
deținută de Gabriel Resources din Canada (TSX: GBU), este cercetată pentru 
presupuse spălare de bani și evaziune fiscală de către autoritățile locale

Rise Project, membru al Proiectului de raportare a criminalității organizate 
și corupției (OCCRP), raportează (limba română) că RMCG a plătit peste 300.000 
USD către Kadok Interprest SRL, o firmă despre care procurorii spun că este o 
companie fantomă folosită de o rețea de crimă organizată cu sediul în orașul 
Ploiești.

Punctul de știri adaugă că procurorii au descoperit plățile în cadrul unei
 anchete în „rețeaua Păvăleanu”, care a dus la arestarea în urmă cu trei 
săptămâni a lui Marcel Păvăleanu, consilier al guvernului român.

Directorul executiv al lui Gabriel, Jonathan Henry, a declarat pentru Bloomberg c
ă niciun angajat sau manager al unității nu a fost vizat și că compania „cooperează 
pe deplin” cu autoritățile locale.
 
Link
https://www.mining.com/gabriels-subsidiary-probed-for-money-laundering-
and-tax-evasion-in-romania-71474/
 
Nu am gazit in nici o publicatie a Tribunalului International din Decembrie 2019 nici o referire
 
la cazul George Resources impotriva Romaniei. 
A fost inregistrata darea in judecata a Romaniei cu acest fisier 
https://www.mining.com/web/gabriel-files-international-arbitration-romania/ 
 Dar nu am gasit publicata rezolutia sau daca a fost luata in considerare aceasta 
dare in judecata de catre o companie bancrupta a unui stat independent si judecata 
aceasta situatie cu usile inchise de o entitate dint-un alt stat de pe alt continent.
 
https://www.debevoise.com/capabilities/practice-areas/arbitration-international-disputes?tab=insightsandpublications
 
 
 

 

 

 



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu