sâmbătă, 23 octombrie 2021

Romania anului 2021

CEL MAI NAIV POPOR.

Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranțe neîmplinite.

Când s-au dus anii?

Actualmente director la Institutul de Economie al Academiei Române, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne dor de 31 de ani.

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 țări din Europa. Mulți au uitat, alții n-au știut niciodată...✍️

Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu țările dezvoltate, în 1989?

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 țări din Europa:

· exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare;

· autocamioanele și autobuzele fabricate la Brașov și București erau
patente germane;

· avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi;

- avioane de luptă și tancuri după licențe autohtone (fiind în topul țărilor cu export militar);

· locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elvețian;

- elicoptere militare și civile după licențe din FRANȚA;

· la Reșița se fabricau motoare de vapoare după licența Renk din Germania;👍

. centrala nucleară de la Cernavodă provenea din Canada.

Putem spune, și nu suntem nostalgici, că începusem să ne integrăm
acceptabil cu economiile mari ale lumii. România era a treia țară
din lume, după SUA și Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru
autobasculante de peste 110 tone.

Doar două țări din lume făceau șuruburi cu bile: România și Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară și aerospațială.

În 1990, liberalul Petre Roman a afirmat că industria românească era un „morman de fiare vechi".

Ce am avut și ce am pierdut în ultimii 31 de ani, domnule ministru?

A fost cea mai nefericită declarație de politician de după 1989, care
ne urmărește până azi.

Referindu-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim
ministru Petre Roman dorea să spună lumii că întreaga economie a României comuniste nu merita doi bani.

Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la întâmplare, din diferite domenii:

· România producea 14 milioane de tone de oțel în 1985; azi, doar 3 milioane;

· producea 400.000 tone de aluminiu, azi produce pe jumătate;

· în 1980 ieșeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare, niciunul azi;

· ieșeau 71.000 de tractoare niciunul azi (am construit fabrici de
tractoare în Egipt și Iran, care funcționează și acum, în timp ce în
România au murit);

· în 1984 fabricam 600 de vagoane de pasageri pe an, azi, niciunul.

Cât despre vagoanele de marfă, construiam 14.000 de bucăți pe an; Azi, abia 800 (cel puțin 100.000 vagoane de marfă au fost tăiate și vândute la fier
 vechi în ultimii ani).

În fine, produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, după cum se știe, nu mai producem niciuna.

Industria sticlăriei e prăbușită. Industria cosmetica (săpun, deodorante, creme) a dispărut.

Potrivit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de „fier vechi" ,„deșeuri" de cupru, aluminiu și alte neferoase,
 în valoare de peste 10 miliarde de euro!

Am exportat lemn brut, în valoare de peste 8 miliarde de euro, și alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde
 de euro! Ca cea mai ordinară țara COLONIALĂ!

Prelucrarea acestora în România ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de muncă!

Practic, întreaga economie națională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică! Amețitoare cifre...

Cum stau lucrurile în domeniul petrolului?

România producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, și numai... 6 milioane azi. Diferența până la 34 milioane tone prelucrate de rafinăriile românești
 din fiecare an, provenea din importul de petrol (LIBIA, IRAK, IRAN, URSS, etc.)

Suspect?! Cineva nu raportează corect.

Nu am nicio încredere în această cifră, atât timp cât nu știu dacă
toate sondele au contoare.

Au contor, domnilor? Trebuie să plătească redevențe la tona de țiței brut, dar dacă scoți 8-10 milioane de tone și raportezi numai 6?

Cu cât păgubești statul?

Petrolul se scoate mult și se rafinează în alte țări.

De aici, deduceți consecințele.

Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină și acum mai producem doar 2 milioane, produceam 10 milioane de tone de păcură și nu mai
 producem nimic; produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi, nimic.

Pe de altă parte, ați observat că nici distribuția gazelor nu mai este a noastră.

Cine măsoară producția?

Cine măsoară distribuția?

După 1990, s-a schimbat peisajul industrial.

S-a creat o falie între marea și mica industrie.

De ce s-a întâmplat acest fenomen?

Au venit „sfaturi" de la competitorii noștri europeni: faceți IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), dați afară muncitorii din marile uzine, închideți
 mamuții industriali, produceți kit-uri, componente, nu produse integrale, faceți cabluri, radiatoare, sisteme de frânare și anvelope, nu locomotive și tractoare.

Parcă intenționat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere;

Guvernanții și-au îndeplinit misiunea cu exces de zel.

Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspirației.

UE a fost creată pe baza Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului.

Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oțel.

A trebuit lichidată, ca un „bonus" pentru admiterea în UE.

Care au fost primele mari greșeli istorice ale politicienilor, în urma cărora s-a dat startul la jaful național?

Prima mare eroare a fost restituirea „părților sociale", o privatizare pe bani adevărați, începută surprinzător de Ceaușescu. FSN-ul a restituit acești
 bani, pentru a cumpăra bunăvoința oamenilor, chiar cu banii lor! Această măsură anti-economică, din cauza căreia fabricile și uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetățenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor;
 a fost o renaționalizare a unei părți a capitalului social, destinată ulterior și cedării controlului economiei către interese de grup, mai ales străine (măsură ce are ca autor același liberal ROMAN, provocând din februarie 90 hiperinflație, erau peste 8 milioane
 de salariați cu o medie a părților sociale de 2 salarii medii fiecare, care au fost plătite într-o lună, întreprinderile fiind obligate să facă credite bancare, adevărata justificare a găurilor negre).

A doua mare eroare a fost privatizarea „de masă", fără proceduri și fără reguli de protecție a acționarilor minoritari; viitoarele certificate de
 acționar au fost cumpărate pe nimic, de cei care știau ce va urma. 

Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din capitalul societăților comerciale.

S-a anunțat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza.

Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială și societățile externe de
consultanță, care au dictat, și guvernele au promovat controlul
total, fără luptă şi fără niciun câștig, asupra întregii economii.

Practic, economia națională a fost oferită pe tavă, fără nicio logică și fără a se spune, cel puțin, că este cadou sau pradă de război, celor care,
 chipurile, au făcut lobby pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Fiecare program de guvernare anunțat a fost, de fapt, un program de „neguvernare", program de HOȚIE.

A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecții, tricotaje
(filaturi, țesătorii, fabrici de stofă și postavuri, întreprinderi de
pielărie și încălțăminte, toate concepute într-un sistem integrat).

A fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr,

fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte și produse

lactate, zeci de fabrici de nutrețuri combinate etc.).

Nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului și
mobilei, din industria cimentului, a lacurilor și vopselelor, a
medicamentelor, din sectorul construcțiilor de mașini, al

exploatărilor miniere de feroase și neferoase, de cărbune etc.

S-au desființat întreprinderile agricole de stat și cele de mecanizare
a agriculturii, stațiunile de cercetări agricole și, în general, marea
majoritate a institutelor de cercetare-proiectare.

Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină,
optică, automatizări, etc.

Baza națională de soiuri de plante și rase de animale a fost

pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet național de
semințe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice,
legume etc.

A fost distrus, aproape în totalitate, sistemul de irigații (construit prin îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială - 4.000.000 ha.!), pentru a
 cărui plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri și desecări, dar și cele de irigații în curs (canalul Siret-Dunăre sau București-Dunăre).

Întreaga economie națională a fost, pur și simplu, pulverizată și
lăsată fără nicio logică structurală.

Care sunt consecințele asupra populației, derivate din acest peisaj
apocaliptic, desprins parcă dintr-un film S.F.?

Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaționalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcțiile, comerțul,
 sectorul financiar-bancar etc. și care își promovează reglementări legale în interes propriu.

Românilor le-au rămas întreprinderile mici și mijlocii - de fapt,
microîntreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat!

Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia și afacerile de
subzistență (avem și industrie de subzistență, nu doar agricultură!)
și construcții și transporturi și alte servicii de subzistență, pretinzând că acționăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă și durabilă.

Nimic nu este mai durabil decât subzistența, aceasta este strategia noastră națională, după ce am făcut praf marile companii.

Brandul României este subzistența, atât în interiorul țării, cât și pe celelalte piețe ale muncii, unde lucrează cetățenii români.

Nici după 31 de ani, clasa politică - veritabil detașament al legiunii
străine, terminatorul României moderne, nu a realizat importanța unei reglementări prin care salariații să-și investească o parte din
salariu în compania proprie.

Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a
salariaților, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să
fie scutite de impozite și contribuții.

A existat, în toți acești ani, un fir roșu care să lege zecile de guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent,
 de dezvoltare?

Firește că nu a existat!

Zi de zi, guvernele și clasa politică s-au ocupat numai de FURTURI și protejarea așa-zișilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru
 profitul reinvestit, și nu de promovarea facilităților destinate salariilor reinvestite.

Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România,
pentru a-i plăti pe angajații români cu salariul minim sau pentru a-i
angaja la negru, din rațiuni de competitivitate.

„ Veniți în România, că vă garantăm sclavia pe bani puțini și vă mențineți competitivitatea!".

Acesta a fost, în esență, programul de guvernare al ultimilor 31 de ani.

La conducerea țării au fost „aleși” cu puternică susținere externă, doar acei conducători vulnerabili ca cinste și corectitudine (vezi BĂSESCU, IOHANNIS,
 CÂȚU, etc.)

NB: Dacă și tu percepi la fel situația, distribuie!

TOMOAICA EMIL,
auditor, expert contabil,
mobil: 0744.36.41.44

vineri, 15 octombrie 2021

Inchizitia Medicala Moderna

"De la începutul pandemiei și până acum am auzit atâtea chestii complet ilogice încât am ajuns la suprasaturație. Am senzația că sunt nebun efectiv. Am ajuns în punctul în care probabil că s-a dorit să ajungem - acela de a ne îndoi de propria logică elementară, de propria sănătate mintală. Am auzit că virusul a pornit de la un pangolin, apoi de la un liliac, apoi de la un laborator din Wuhan. În 20 de luni, nu s-a găsit nici liliacul, nici pangolinul, dar s-a găsit omul din Wuhan. Am aflat că omul care a fost plătit să facă experimente ”Câștig de Funcție Virală” la un laborator din Wuhan, a investigat laboratorul și nu a găsit nimic neconform. Ne-am liniștit. Am aflat că măștile chirurgicale funcționează, dar măștile de pânză nu. Apoi am aflat că măștile funcționează indiferent de calitatea lor, deși studiul din Bangladesh, cel mai mare de acest fel, a arătat că nu-i așa.

Am auzit cum trebuie să-i protejăm pe cei vaccinați de nevaccinați. Am aflat că trebuie să ne vaccinăm ca să le oferim celor ce nu se pot vaccina o viață normală. Apoi cum trebuie să-i protejăm pe cei care nu se pot vaccina din cauze medicale, impunându-le un certificat care să-i țină în arest la domiciliu. Am aflat că virusul este deja endemic. Pe urmă ni s-a comunicat că scopul este să eradicăm un virus, deși acesta este endemic, adaptabil și imposibil de eradicat. Am aflat că vaccinul nu previne răspândirea virusului, dar certificatele verzi previn răspândirea virusului. Am aflat că tehnologia mRNA este bună pentru că e flexibilă și oferă posibilitatea rețintirii vaccinului pe tulpini noi. Apoi ni s-a spus că varianta dominantă e Delta și noi facem injecții și boostere tot pentru Alpha, deoarece n-a rețintit nimeni nimic. Am aflat că lockdown-ul e foarte bun în prevenirea răspândirii infecției, dar nu schimbă curbele de transmitere și infectare. Pe urmă am fost informați că lockdown-ul nu e bun pentru că adâncește sărăcia și inegalitatea socială (David Nabarro, World Bank, Unicef). Apoi ni s-a spus că lockdown-ul e bun, apoi că nu este bun, dar e singura soluție pentru eradicarea unui virus imposibil de eradicat. Ni s-a spus că vaccinul previne infectarea. Că vom renunța la mască atunci când vom fi vaccinați. Apoi ni s-a spus că, deși ne-am vaccinat, tot nu putem da masca jos pentru că vaccinul nu previne infectarea, dar previne boala. Apoi ni s-a spus că vaccinul nu previne boala, ci doar boala gravă, dar că trebuie să continuăm vaccinarea ca să eradicăm virusul.

Acolo unde s-a vorbit de restricții și măsuri ilegale, s-a spus că sunt imposibile. S-au folosit acuzații de panică irațională și conspiraționism nefondat. Acolo unde s-au impus restricții și măsuri ilegale s-a spus că e temporar, până se ating cotele de vaccinare. Acolo unde s-au atins cotele de vaccinare s-a spus că nu este un succes suficient pentru ridicarea restricțiilor și că trebuie vaccinați copiii. Acolo unde se vaccinează și copiii nu este suficient pentru că nu pot fi vaccinați fără acordul părinților. Acolo unde țelurile s-au atins, ni s-a spus că oricâte țeluri s-ar atinge, certificatele verzi vor rămâne pentru că sunt singurele care pot eradica virusul. Deși FDA, CDC și OMS nu recomandă boostere pentru întreaga populație, ci doar pentru vulnerabili, guvernele au început să recomande boostere indiferent de vârstă sau situația medicală individuală. Deși ni s-a spus că copiii 0-18 ani sunt categoria cea mai puțin vulnerabilă la covid, cu o rată a mortalității sub influenza, acum copiii trebuie vaccinați neapărat. De asemenea, acolo unde s-au atins țintele de vaccinare, nimeni nu mai vorbește de numărul mare de infectați și spitalizați cu covid (Israel, Singapore). Ni s-a spus că toate aceste măsuri sunt pentru binele nostru și vor rămâne în picioare până atingem imunitatea naturală. Apoi ni s-a spus că imunitatea naturală nu e bună și că doar vaccinurile ne pot oferi imunitate, deși nu previn infectarea, transmiterea și spitalizarea. Ni s-a spus că două doze sunt suficiente pentru a fi ”imunizați”. Apoi două doze și certificat verde. Apoi două doze, trecut prin boală și certificat. Apoi trei doze, trecut prin boală, certificat, dar tot nu suntem imunizați. Ni s-a spus că vaccinul este sigur și că putem proba acest lucru prin sistemul de raportare al efectelor secundare VAERS. Apoi ni s-a spus că nu ne putem lua după VAERS pentru că nu e relevant. Întâi că miocardita, reacțiile inflamatorii și autoimune sunt fake news, apoi că sunt rare, apoi că sunt mai puțin riscante decât covid. Acum sunt din nou fake news, că VAERS nu e bun, că studiile sunt proaste și raportarea subiectivă.

Acolo unde s-a protestat pentru democrație, ni s-a spus că înțelegem prost democrația. Acolo unde s-a protestat pentru drepturi individuale, ni s-a spus că înțelegem greșit drepturile individuale. Din ce în ce mai frecvent ni se vorbește despre un drept care nu există - dreptul la sănătate publică. Nu există scris nicăieri dreptul la sănătate publică, cu atât mai puțin obligativitatea sănătății prin măsuri coercitive. Nu poți generaliza un drept la o populație. Drepturile sunt întotdeauna individuale, niciodată de grup. Există dreptul la ACCES la servicii de sănătate, dreptul la integritate fizică și psihică a persoanei și dreptul la viață. Orice discuție atrage imediat acuzații de antivaccinism și retard mintal. Aceleași acuzații le atrage și orice discuție despre metode de prevenție sau tratament altele decât vaccinarea. Aparent, actul medical se face prin intermediari, fie cu șantajul statului, fie cu bocancul jandarmeriilor europene. Ni s-a spus să avem încredere în știință. Pentru binele nostru s-a optat pentru cenzurarea tuturor opiniilor neconforme. Când am avut încredere în știință, ni s-a spus că nu e știința potrivită. Când am citat studiile unor cercetători și instituții cu bună reputație, ni s-a spus că nu sunt bune studiile, că nu sunt buni cercetătorii, că nu e bună știința. Apoi ni s-a spus să ne luăm după presă, că presa știe cum să aleagă știința pentru noi. Ni s-a spus să avem încredere în autorități și, când am întrebat pe care știință se bazează restricțiile sau măsurile de combatere a pandemiei, am fost pur și simplu acuzați de anti-vaccinism și comportament anti-știință.

Nu contează că suntem vaccinați cu schemă completă, că purtăm masca sau că suntem conștiincioși în măsurile de prevenție. Orice întrebare am avea, e prea multă întrebare și prea puțină docilitate. Prea mult conspiraționism și prea puțină știință. E o lume de clovni abjecți care combat sute de studii clinice cu articole fără surse, de pe CNN sau BBC, și culmea este că tot ei câștigă dreptul de a domina discursul public și politicile de sănătate. E lumea de-a-n doaselea în care jurnaliștii împreună cu zbirii amenință medici, sufocă toate conversațiile științifice sau juridice, cataloghează ca teroriști, nebuni sau inamici ai statului pe oricine nu se supune și nu aprobă orbește toate măsurile, indiferent de cât de imbecile ar fi. Lumea asta a devenit halucinația demenței sociale care ne face să aplaudăm restricționarea accesului la educație, la locuri de muncă, la siguranță economică și servicii medicale, în funcție de un certificat digital care nu atestă absolut nimic altceva decât obediența față de noua ortodoxie virală. E lumea perfectă, a Martorilor Covid, religia științei fără tăgadă, plină de mici tirani, retardați emoțional și birocrați îmbuibați, analfabeți funcțional, care nu-și asumă legal sau moral nicio răspundere pentru ceea ce făptuiesc. În lumea asta, a încerca să pui cap la cap toate ițele, să filtrezi totul în mod rațional, nu-i altceva decât un exercițiu de simulare a schizofreniei paranoide."

Dan Pavel

miercuri, 7 iulie 2021

Educatie in Finlanda

DIN ... FINLANDA 

De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina? 

07:45 -Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.

Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev  nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.

Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. 

09:15 - Orele de 45 de minute.

Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara .

Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.

Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu "scump" din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite  un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri...

O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.   

 12:00 - Mincare calda, nutritiva si gratuita.

Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe.

Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 

16:05 - Inapoi acasa,Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu. 

18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun. 

20:15 - Temele si la culcare.

Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza.

Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. 

- "Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca". 

- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. "Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre". 

- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50  euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu. 

- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. 

- Intr-o scoala din centrul capitalei  Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. 

- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: "Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor". 

- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data". Se studiaza pina cind se ia  examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. 

- "Ziua de lucru" a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.

Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta. - "Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde -" da." 

Da, dar secretul este altul: Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!

Si inca  ceva. Cei care nu au terminat 8 clase nu au drept de vot!

marți, 1 iunie 2021

Vulpita

Pandemia animalelor 

O vulpe, farmacistă, ce nu avea talent 
Și ce era pe punctul să intre-n faliment, 
Se da de ceasul morții, de foame să nu crape 
Și din dificultate cu chiu cu vai să scape. 
Se puse deci la umbră, clocind doar gânduri hoațe, 
În tril de păsărele și chiorăit de mațe 
Și adormi de foame, ca anesteziată, 
Când se trezi deodată subit înviorată. 
Pesemne că visase cuvântu-acela magic… 
Și înghițind degrabă chiar și-un antinevralgic, 
Luă din farmacie fără regret sau frâu, 
Purcoi de laxative și le-aruncă în râu, 
Mai sus de locul unde veneau când li-era sete, 
În grupuri mari, jivine, să bea pe îndelete. 
Fugi apoi acasă și se-așeză cuminte, 
În pragul farmaciei exact ca înainte. 
După vreo două ceasuri, porni o hărmălaie, 
Că fiarele în masă aveau pântecăraie 
Și au venit degrabă, aproape-n agonie, 
Să ceară tratamente și sfat la farmacie. 
Vulpița cea vicleană le asculta pe toate, 
Le întreba de dietă, de-au labele curate 
Și cu cinism le scoase brutal din letargie, 
Spunând că în mod sigur e caz de pandemie. 
Le-a dat pastile scumpe, la preț exorbitant 
Și sticle , chiar canistre cu mult dezinfectant, 
O mască de protecție să-i apere de boală 
Și să păstreze strașnic distanța socială. 
Le-a osândit să șadă în aspră carantină 
Și le ducea ea leacuri la ei în vizuină, 
Iar bietele-animale, naive și neroade , 
Spuneau în gura mare: „Ce vulpe cumsecade!” 
Odată la trei zile mai arunca în ape, 
Cu plasa, purgative de-au început să crape, 
Bătrânele-animale, ce n-au imunitate, 
Ba chiar catalogate cu un comorbiditate. 
De-atâta pandemie, de diaree, chin, 
Veni după o vreme vulpița c-un vaccin, 
Un fel de apă chioară băută din pocal 
Și-ajunse infractoarea erou național. 

Morala 1 
În vremi de pandemie, puhoi de lume piere, 
Iar unii la butoane fac din venin, avere. 

Morala 2 
Când lumea stă închisă în neputință surdă, 
Profită demnitarii, își fac de cap și zburdă. 

Morala 3 
Decât să bei din apă în vremi de pandemie, 
E mult mai indicată o cură cu tărie!" :) 
Sursa: fb

duminică, 9 mai 2021

Despte Covid

O RADIOGRAFIE PERFECTA - ACTIUNEA PANDEMIA 

Excelent articol al lui Adrian Pătrușcă.

"Miercuri, 17 martie, Ursula von der Leyen a prezentat detaliile a ceea ce se va numi probabil „Certificatul Verde Digital”. Acesta urmează a fi aprobat în summit-ul UE din 25-26 martie de la Bruxelles.

Liderii europeni se feresc ca dracul de tămâie de cuvântul „pașaport”. Ar însemna să recunoască eșecul UE, al cărei panaș era cândva libera circulație fără pașaport.

De aceea s-au căznit să-i găsească un nume cât mai neutru, cu rezonanță de circă financiară sau de ICRAL, negând evidența. „Ceci n’est pas une pipe.”

Certificatul Verde Digital ne este prezentat ca având scopul de „a facilita libertatea de mișcare”.

Fals! El reglementează interdicția de circulație. Cine nu este vaccinat nu circulă.

Pentru că o parte prea mică din populația europeană va avea timp să se vaccineze până în iunie, când Pașaportul urmează să intre în vigoare, ca alternativă la vaccin va fi – deocamdată -acceptat și testul.

În realitate, este o falsă alternativă, urmărind să creeze impresia că vaccinarea nu este obligatorie.

Vaccinul este gratuit și este valabil cel puțin 6 luni. Un test este valabil 24-48 de ore și costă 50-75 de euro, iar o persoană va avea probabil nevoie de două teste valide pentru a putea călători: unul la ieșirea din țară și altul la întoarcere.

Nu e greu de ghicit opțiunea majorității celor care vor dori să călătorească.

Odată cu Pașaportul de Vaccinare, indiferent cum s-ar numi el, intrăm în faza a II-a a Operațiunii COVID.

Faza I a constat în strivirea populației cu restricții draconice și cu impunerea unui regim polițienesc, de neimaginat în urmă cu un an în lumea care își spunea „Liberă”.

Drepturile și libertățile au dispărut peste noapte. Omenirea s-a trezit brusc într-o dictatură medicală. În realitate, o dictatură politică ascunsă sub halat alb.

Halatul alb este cea mai bună deghizare pentru această mârșăvie globală. Cine îndrăznește să se pună în calea nobilului scop al sănătății publice?

Politicienii s-au retras din scenă și s-au spălat regulamentar pe mâini. Se jură că nu mai conduc ei, ci halatele albe. Ei doar asumă și oftează. Asumă dictatura și oftează compătimind cu gloata cum se duc drepturile cetățenilor ca rândunelele toamna.

La exact un an de când omul este stâlcit sub sabotul medical, cu fizicul șubrezit de stat în casă și aer îmbâcsit de mască, cu psihicul zdruncinat de teroare și recluziune, iată că apare Speranța.

Canarului jumulit i se deschide colivia: zboară, puiule, zboară! Cu o condiție: să te lași vaccinat.

Sesizați monstruozitatea? Te vaccinezi nu pentru Sănătate, ci pentru Libertate.

Setea de libertate acoperă frica de vaccin. Vom muri și vom fi liberi!

Faza a II-a a Operațiunii COVID începe cu condiționarea unui drept fundamental – libertatea de mișcare – de un act medical.

În entuziasmul eliberării, al bicepsului întins cu bravură spre ac, cu privirea holbată în extaz spre ușița întredeschisă a coliviei, cine să mai stea să cugete la detalii?

Ca de pildă faptul că vaccinații se pot infecta și ei, deci îi pot infecta și pe alții. Atunci, ce mai certifică de fapt „Certificatul Verde Digital”?
În mod straniu, de un an de zile, de la începutul pandemiei, ne învârtim în jurul vaccinului ca molia în jurul becului. Nu mai există nimic altceva.

În mod la fel de bizar, când a izbucnit pandemia, când nici măcar nu se cunoștea genomul virusului, o grămadă de companii și laboratoare s-au repezit să anunțe că lucrează la un vaccin anti-COVID.

Cât e Big Pharma de mare, nici o companie nu a anunțat că lucrează la un tratament.

Asta, în condițiile în care cercetarea pentru crearea unui vaccin este mult mai scumpă, mai lungă și mai anevoioasă decât a unui tratament.

Până la COVID-19, nici un vaccin nu s-a dezvoltat într-un interval mai scurt de câțiva ani. Și, până la COVID-19, nimeni nu a reușit să creeze un vaccin eficient împotriva coronavirușilor. Fie că se numesc SARS, MERS sau HIV.

Poate că Moderna, și Pfizer, și AstraZeneca, și Johnson & Johnson, și Sputnik, și Sinovac au reprezentat o conjunctură unică în istorie. O concentrare fără precedent de geniu uman. O generație spontanee, o supă primordială din spuma căreia a apărut Vaccinul Mântuitor.

Și, totuși, nu este ciudat acest optimism debordant al companiilor Big Pharma de a miza totul pe un vaccin care părea utopic și nimic pe un tratament mult mai accesibil?

Nu este ciudat că guvernele lumii, ca la un semnal, s-au molipsit de entuziasmul Big Pharma și s-au repezit să comande în avans acest vaccin utopic, cu sume colosale de bani în avans, dar nici unul nu s-a interesat de vreun tratament anti-COVID?

Cazul Flavia Groșan este simptomatic. Asemenea mult mai celebrilor Didier Raoult din Marsilia sau Ion Alexie din Las Vegas, admirabila doctoriță de la Oradea nu a stat cu mâinile în sân așteptând vaccinul providențial. A refuzat să-și lase pacienții să moară în secțiile ATI, legați de pat și intubați. Și-a pus cunoștințele medicale la contribuție.

Așa a identificat o schemă de tratament simplă, eficientă și ieftină. Cu rată de vindecare de 100%. Zero morți. La fel cum Didier Raoult a mizat pe hidroxiclorochină, iar Ion Alexie pe ivermectină, Flavia Groșan și-a constituit schema de tratament pe claritromicină.

Hidroxiclorochina, ivermectina și claritromicina se găsesc pe toate drumurile și sunt ieftine. Logic era ca lumea medicală să se entuziasmeze și să se intereseze de aceste tratamente spectaculoase cel puțin în măsura în care au făcut-o cu vaccinurile.

Halucinant, însă, efectul a fost invers.

În capul Flaviei Groșan, ca și al lui Raoult sau Alexie, s-au vărsat toate țucalurile cu dejecții ale lumii „științifice”, politice și presei. O acțiune „canalizată”.

Nici un contra-argument științific enunțat împotriva tratamentelor lor. Doar calomnie și propagandă de cea mai joasă speță stalinistă.

Ce caută ideologia într-un domeniu, despre care ni s-a spus că trebuie să rămână exclusiv al experților? De ce dezbaterea științifică în jurul tratamentelor Flaviei Groșan, lui Didier Raoul sau Ion Alexie seamănă cu procesele de înfierare cu mânie proletară din anii 1950 sau cu fesenismul agresiv de APACA din anii 1990?

Există o singură explicație logică: pentru că „elemente deviaționiste” ca Groșan, Raoult, Alexie pun în pericol noua Orânduire.

Prin tratamentele lor simple și eficiente, ei demitizează caracterul apocaliptic al Virusului. Izgonesc Frica pe care se bazează Marea Resetare.

Și – mai presus de toate – demitizează Vaccinul ca unic Mântuitor.

Or, așa ceva este intolerabil. Pentru că, în lumea care ni se pregătește, Vaccinul are o triplă funcție esențială:

1. de impunere a obedienței;

2. de verificare și control;

3. de triere a cadrelor de nădejde.

Vaccinul va fi în viitor ceea ce a fost Dosarul în comunism: un alter ego ideologic. Dovada adeziunii la Noua Ordine Mondială.

Ni s-a spus că suntem în război. Au avut dreptate. Până acum, a fost faza I: Invazia și Ocupația."

Deci in concluzie pregătiti-va pentru Marea resetare mondiala 🙂

joi, 4 martie 2021

Vaccinul AstraZeneca



vineri, 26 februarie 2021

Vulpea

Nu știu cine a scris-o dar e geniala!!!😬😃

Pandemia animalelor

O vulpe, farmacistă, ce nu avea talent
Și ce era pe punctul să intre-n faliment,
Se da de ceasul morții, de foame să nu crape
Și din dificultate cu chiu cu vai să scape.
Se puse deci la umbră, clocind doar gânduri hoațe,
În tril de păsărele și chiorăit de mațe
Și adormi de foame, ca anesteziată,
Când se trezi deodată subit înviorată.
Pesemne că visase cuvântu-acela magic…
Și înghițind degrabă chiar și-un antinevralgic,
Luă din farmacie fără regret sau frâu,
Purcoi de laxative și le-aruncă în râu,
Mai sus de locul unde veneau când li-era sete,
În grupuri mari, jivine, să bea pe îndelete.
Fugi apoi acasă și se-așeză cuminte,
În pragul farmaciei exact ca înainte.
După vreo două ceasuri, porni o hărmălaie,
Că fiarele în masă aveau pântecăraie
Și au venit degrabă, aproape-n agonie,
Să ceară tratamente și sfat la farmacie.
Vulpița cea vicleană le asculta pe toate,
Le întreba de dietă, de-au labele curate
Și cu cinism le scoase brutal din letargie,
Spunând că în mod sigur e caz de pandemie.
Le-a dat pastile scumpe, la preț exorbitant
Și sticle , chiar canistre cu mult dezinfectant,
O mască de protecție să-i apere de boală
Și să păstreze strașnic distanța socială.
Le-a osândit să șadă în aspră carantină
Și le ducea ea leacuri la ei în vizuină,
Iar bietele-animale, naive și neroade ,
Spuneau în gura mare: „Ce vulpe cumsecade!”
Odată la trei zile mai arunca în ape,
Cu plasa, purgative de-au început să crape,
Bătrânele-animale, ce n-au imunitate,
Ba chiar catalogate cu comorbiditate.
De-atâta pandemie, de diaree, chin,
Veni după o vreme vulpița c-un vaccin,
Un fel de apă chioară băută din pocal
Și-ajunse infractoarea erou național.

Morala 1
În vremi de pandemie, puhoi de lume piere,
Iar unii la butoane fac din venin, avere.

Morala 2
Când lumea stă închisă în neputință surdă,
Profită demnitarii, își fac de cap și zburdă.

Morala 3
Decât să bei din apă în vremi de pandemie,
E mult mai indicată o cură cu tărie!

--